Marea și țărmul

Luna visează cum
marea își leapădă inima,
și țărmul pe veci
în pieptul său
o ascunde în taină.

Luna visează cum
se destramă pâcla
ca un fir palid de fum.
Luna visează lucire
oricând, oricât, oricum...

De mână

Promisiuni ce mi-au răpit picioarele

au lăsat un suflet infirm

care știa totuși să zboare.

Dar azi simt cum din nou cresc,

picioare numai bune de mers,

pe poteci, pe lună

sau pe drumuri urbane,

de mână.

mărăcini și pelin

m-adăpostesc într-un câmp de mărăcini și pelin

căci mi-a crescut aici o casă fără ferestre.

și uite așa nu mai pot să aud  

spintecată de securea vieții

iubirea cum geme.

și nu mai pot s-o văd,

ca un trup dezbinat de cap,

cum se zvârcolește adesea.

ca un trup care uită să moară,

țâșnind într-una vii amintiri.

iar când plânsurile apar ca ploile din senin,

m-adăpostesc  într-un câmp de mărăcini și pelin.

vis fecund

când mi se întâmplă să visez
un uter în care dospește viața,
mă trezește mereu
un foșnet gol de pași,
prin spice pline de grâu,
tânguitoare într-o singură undă.

și-atunci brusc mă trezesc,
să te aștept.

rugă

se scurge liniștea neagră

și groasă ca o pâclă,

din urechile nopții.

istovită sunt.

sub coasta din care-am fost ruptă

să mă-ntorc,

lăsați-mă.

sunt istovită.

Alter ego

Eva-Luna,

după izgonirea ta de-acasă,

drumul spre Copou

a luat chipul și asemănarea

drumului spre Golgota.

Am urcat cu tine

Eva-Luna,

eu, înserarea și vidul,

umăr la umăr,

goliți de viața, de lumină, de aer,

solidari cu fiecare respirație de-a ta.

Ca o lupoaică flămândă

Eva-Luna,

ți-am sfâșiat durerea

și mi-am hrănit versurile cu ea,

cât să-mi ajungă până data viitoare

după izgonirea ta de-acasă,

când din mine ai să răsari iar. 

Iubita mea

Iubita mea,

zămislește pentru mine

doar zâmbete.

Lasă-i pe alții

să freamăte dureros lutul,

până când din mâinile lor sângerii

vor ieși adevăruri,

modelate din felul de-a privi.

Din mâinile noastre

să iasă luna,

nebuna care minte întruna

atunci când închisă

într-un cerc nu îi.

Din mâinile noastre 

să iasă soarele,

cu toate patimile sale.

Doar zâmbete

zămislește pentru mine,

iubita mea.