Patrundere

Genele, aripi de fluture captiv, sunt pline de roua.
Pleoapele se strang violent intocmai ca un pumn care uraste.
Stau lenese sorbind asa din odihna,
si-ncep apoi sa se deschida curioase precum florile care iubesc razele.
Buzele, izvor fragil de voluptate, franturi de secrete destainuie,
degetele zbuciumate lasciv se ating.
Intens...

ramasite

Flori veninoase si-au scos capetele de sub covorul vested de sentimente,
Spinii macina linistea.
Tu...plutesti...
Nu mai auzi sirena din adancuri, al ei cantec e mort.
Tu...plutesti...
Lin iti traiesti fericirea superficiala, adancul e mut.
Si niciodata n-ai inteles ce forta te-a atras.
Si niciodata nu ma vei intelege.
Marionete ale destinului, ne-am resemnat in imposibil...
Si ai ramas...
ramane sa mai ierti.
Ramai cu bine.

Functional

Cuvintele au devenit coatele unor maini care au sprijinit un cap de filozof. Adaptarea la mediu, conditie esentiala a supravietuirii. Cifrele au creat isteria compromisului. Ziua imi vand timpul ieftin iar noaptea il cumpar scump. Rodaj psihic benevol. Pretextul tineretii alunga prezumtia epuizarii. Si totusi inca mai cred ca nimic nu e intamplator...nici stabil.

adios ayer

Pe o poteca turcoaz mi-am pierdut interesul. Nu era intuneric, doar rutina. Si ma gandesc sa nu ma mai intorc sa-l caut. Vreau doar sa strabat in liniste strazile intortochiate si sa invat singura drumul spre casa. Refuz doua perechi de brate simetric opus intinse. Unele mai ocupate, altele mai disponibile. Unele mai puternice, altele mai iubitoare. Unele mai aproape, sensibil de aproape. Imi doresc sa ma pierzi in multime...ma framant...

dulce aramiu

Octombrie...amintiri ruginii si racoroase imbrobodite intr-o introspectie tacuta de casmir. Frigul a desfrunzit oamenii, acoperind pamantul cu un covor de inimi vestede. Respir o nostalgie arida. E frig. "Acopera-mi inima cu ceva."

cenusa

Frigul ne strapunge carnea frageda. Mergem sa uitam de timp si sa ametim. Inspir si expir linistea...e atat de pustiu in noi si aici. Gandurile danseaza in imensitatea parcului adormit...sangereaza...Suntem doi copii incorsetati de trupuri adulte ce cauta jocul potrivit. M-as face una cu frunzele astea moarte. Tu ce te-ai face? Ma invalui cu o mantie tesuta din ceatza apasatoare si alerg luna. Sfioasa si nuda ca o fecioara, lumineaza intre sfinti. Copacii nu se rusineaza de-a lor goliciune si se inmultesc intre ei. Imi joaca feste, vor sa ratacesc. Si mergem...tu inainte, eu agale. M-as intinde, am obosit de-atata noapte, am obosit de-atata frig. Copacii nu-mi vorbesc. Ce parc inghetat, nu imi vorbesti nici tu. Dupa ce trecem separat un pod, ne afundam in noroi impreuna. Il simt cum urca viu si imi manjeste obrajii. Sunt murdara, tu curat. Urcam...Nelinistea...aud nelinistea langa noi, si-un miros negru ma arde. Ma zbucium...crematoriul, un complice tacut, se hraneste cu inimi arse...

incotro?

Sunetele calme se preling in mine.
Se sparg apoi in milioane de cioburi tacute.
Un gand incomod strabate orasul.
Te-ai dus sa visezi,
e tarziu si devreme, noaptea nu se mai termina.
Uniforma mi-a intrat in piele.
Pe-un calapod m-am asezat sa ma croiesc in tihna.
Dual. Alegere.Fericire.Fum.
Deseneaza-mi asfaltul in care mi-am afundat picioarele.
Vreau o usa.
Ma sufoc...
te implor...

ghimpe taciturn

Ma strangi.
Te suport.
Ma legi.
Ma supun.
Ma-ngradesti.
Te las.
Ma limitezi.
Nu zic.
Ma golesti.
Rezist.
Cad pleoapele suferinde si incarcate de-atata povara,
Cad bratele tremurande si grele de ceara.
Context
Nefavorabil si rece
Prospetimea inlatura.
Ziua-i o umbra si noapte-i o dunga.

Te joci cum vrei in lumea ta...

Bagajele stau dezorientate si-asteapta ordinea. Cu nepasare grabita ma-ndrept spre gara sufletelor ratacite. Hazardul imi indruma corect pasii. Gasesc trenul, gasesc drumul catre liniste.
Ma uit prin tine si vad libertatea.
Ma uit la tine si vad inocenta.
Ma uit in tine si vad un miracol.
Papusi blestemate rad frenetic pe banca din fata scarii. Mi-e teama...fosnet de liliac pulseaza printre ramuri. Toate jocurile au adormit si viseaza. Doar sarutul sincer e treaz si vrea prelungiri...hai sa-i croim un refugiu.

opac

Ploua cu melci. Mahnit si marunt picura din toate colturile. Cochiliile sidefate si captusite cu vise, izoleaza sufletele. Nu se mai vad sentimentele. Lenes se retrag pornirile vesele, nepasator se inchid ferestrele. Mii de cochilii se ciocnesc pe strazi, zambesc frumos si rece.
Ploua cu melci, traim in noi...

Din memoriile unei sosete cugetatoare

Am plecat si m-am ratacit. Mi-ai scris pe o frunza ca vrei sa raman si ai lasat-o sa zboare. Pe-o poteca pustie si vinovata am gasit bucatile din mine. Firele de afectiune ma recompun, frunza danseaza in vantul navalnic. Clepsidra nemiloasa isi picura veninul. Nu am timp sa ma refac, nu am timp sa ma destram. Eu si-o frunza...legam prietenii, alergam prin toamna, adormim pe stanci, nu prindem radacini.
De ce?
Pentru ca destinul croseteaza sosete perechi, pentru ca perechile se amesteca, se pierd, se destrama...

Scindare

Are ochii mari si oasele de sticla. O privesc mereu. Ma fascineaza inocenta ei. Ador cum se framanta. Ii admir sensibilitatea si buzele. E cuminte. Sta ca o caprioara intr-un colt. Ma gandesc prea mult la ea. E dezolant ca vreau sa o ucid. Dar...ma gandesc...inca ma mai gandesc. E prea frageda, e prea blanda. Nu se potriveste. Nu aici. Sau poate doar am sa o ascund pe veci de ochii lupilor. Ei ii promit ca o duc intr-o lume fara rautate, in care poate doar sa viseze si sa iubeasca. O sa accepte. Raman singura...iau metroul si citesc...raman insensibila...

utopie cu pistrui

M-as inchide cu tine intr-o sticla,
sa ne iubim pana n-am mai avea aer.
Sa plutim in deriva,
ca un mesaj de dragoste.
Sa nu vedem decat apa si soarele si cerul si razele.
Sa facem 3 copii in vid.
Sa strabatem tari si maluri de mari.
Sa invatam ce-nseamna increderea
si noaptea sa ne prefacem ca murim,
ca a doua zi sa ne trezim la viata impreuna.
Dar tu esti o gluma,
iar eu sunt o guma,
ma-ntind s-ajung pana la luna.

hidden island

SCENA 1
Mare, nisip, vant, EA, Visul.

Vantul rascoleste nisipul si gandurile...sub greutatea pasilor se cufunda amintirile, sub greutatea cerului se cufunda omenirea. Meduzele isi fac penitenta la mal.
- Mi-e atat de dor de tine...
-Si mie de tine...-
Te vreau inapoi!
-Si eu vreau sa ma vrei...inapoi.

SCENA 2
EA, Visele

-Mi-e atat de dor de voi...
-Si noua de tine...
-Va vreau inapoi!
-Si noi vrem sa ne vrei...inapoi.

SCENA 3
Nisip, cioburi, EA

Firele de nisip s-au amestecat cu lacrimile de ploaie. Ploua in ea
-Hei!...Ecoul singuratatii se frange in mii de sunete goale si disperate.
-Heeeeeeeeeeeeeeeei
Cioburi...Cioburi si liniste.

SCENA 4

In the depths of solitude&sorrow she finally learned that there was an invincible peace.

Hand in hand is the only way to land...

In sufletele goale zburam desculti si intergalactic pana la planeta noastra.
Pulberea diafana, pe gene sclipiceste vesel.
Mii de stele randuite in liniste, picteaza constelatii.
Nostalgia desavarsirii a ramas pe pamant, iubirea nu mai e cautare, perfectiunea nu mai e utopie.
Iti voi face un ceai cu miere, am sa inchid geamurile sa nu fie curent, am sa iti spun povesti inainte sa adormi. Tu trebuie doar sa visezi cu mine. Iubesc cand visezi cu mine. Chiar si nehotararea din mine iubeste asta. Te rog sa ai putina rabdare. Ma rog sa am putina rabdare. Te rog viseaza cu mine! Intre timp inertia isi face treaba, noi plutim in lumile noastre, iarba continua sa creasca...

perna mea e prea visatoare

Seducator de lenes, seducator de haotic, seducator de sambata. Miroase a lemn de cires si a praf. Bufnita nedumerita e incercata de stranii halucinatii de toamna. Picura clipele...ochii mici cauta ochii marini. Au fost acolo. Aseara au fost acolo, asa cum iulie e aici. Masuta cu patru scaune tacute o priveste blajin. Din tavan frunzele se desprind una cate una, sunet de Telepopmusik se izbeste de pereti si ricoseaza in cele mai adanci ape facandu-le sa tremure in cercuri. Robinetul din baie e fermecat de sunet si fredoneaza acordurile soft. Bufnita isi cauta ochelarii. Nu vede imposibilul. Nu vede ceatza. Nu vede oamenii. Nu vede norii. Tre' sa plece si totusi tre' sa stea...si totusi...au fost acolo...

cu raceala ce ne facem?

Raceala. Fenomen extrem de intalnit in cuplurile vesele, responsabile si nepotrivite. Tratamentul e luat de obicei in comun si in doza zilnica. Cauza bolii poate fi simplu depistata. Ratiunea unui paralelism pur ne aduce adesea raspunsul. Injectia dureroasa cu orgoliu acut resusciteaza sistemul foarte nervos. Se pare totusi ca organismul manifesta reactii adverse la acest tratament, raspunzand in reprize zgomotoase, cu frecventa sporita. Pentru a evita eventualele complicatii, se recomanda separarea urgenta a persoanelor infestate. Se aplica fiecaruia un tratament corespunzator, dupa care se pun in comun cei doi subiecti. La interactiune se observa reactiile. Daca raceala reapare, concluzia este clara: subiectii trebuie separati definitiv, tratamentul corespunzator urmat in continuare (cu posibile prelungiri pe parcursul intregii vieti).
Hapciu!

ganduri amortite

din lut rece cugetele modeleaza fantasme,
implant cu sentimente
sub radiera noptii disparut.
radacini suspendate oglindite in crepuscul,
luminis intunecat
acoperit de asteptare.

obsesie ubicua

margine de masa fii a mea mireasa,
bat clopotele nebuniei si mi-e sete.
flori de nemultumire au invadat gradina,
ochiul destept a orbit.canta lumina,
femeile-s frumoase si prea grase,
azi termometrul are aspiratii inalte.
e petrecere pe coridorul rece,
materia cenusie a inghetat.
mii de picioare se dezgolesc efemere in soare,
canibalii saliveaza.
pictorii si-au amutit plansele
astazi doar dorintele mai danseaza,
gradina viseaza, bunicii si-au terminat vietile.
ca intr-un blender ne invartim cu frenezie,
ne-amestecam pe strazile melodioase,
cautam evadarea intr-o ceasca.
mesaje disperate in sticle ajung cu sutele pe tarm,
urechile au toate cercei nepasatori,
magazinele sunt pline cu suflete.
margine de masa fii a mea mireasa,
bat clopotele nebuniei, le ignor.

donator

Obscur, te ascunzi acolo in mirosul peretilor. Nu pot sa deslusesc decat o umbra de neputinta si o disperare morbida. Te ascunzi in bolile celor tristi...esti insetat...atat de insetat incat sute de suflete se preling in perfuzii. Unele, impinse de amaraciunea nevoii stau la coada sa te hraneasca...stau la coada sa li se plateasca eroismul ascuns intr-o farama de paine. Altele, din compasiune trezita in mijlocul colectivitatii, stau la coada impreuna cu cei care se aseamana. Inconstienta rasetelor coloreaza palid atmosfera.Eu doar am simtit ca ai avut nevoie de mine...acum esti mai puternic!

capricii

In sfarsit te-a eliberat. Ti-a scos lanturile grele ale amintirilor si ti-a indeplinit dorintele. Suferinta ta e acum intr-un bol pe o masa uitata...pluteste impreuna cu pozele noastre. Ti-a dat o haina noua si ti-a daruit cununa ei de flori. Trupul tau istovit se mistuie in placere. Cortina grea a uitarii se lasa, cade peste tine. Renastere...implinire...[copilul: mama azi am simtit ca vreau, am simtit un gol mare si un dor imens. Uite mama VREAU!mama: azi NU se mai poate...]

stupid

Amestec de amestec in mintea mea amestecata si cad bucati, se scurg peretii asa deodata.
In staniol acoperit sta ceasul meu, iar o furnica are o intrebare:
"De ce un ceas e pus la consevare? Eu cand mai cresc, cand ma fac mare?
Idioteniile s-au apucat sa scrie CV-ul unei generatii,
Creioanele de mici se freaca si-ajung sa strice mii de A4 reputatii.
S-a stins entuziasmul.
Blazata, lucrarea de licenta a inghetat si ea-n cuprins,
E greu.
Ma doare langa masa, ma doare langa tocul bine uns....
asa deodata...se amesteca totul...ma doare...
cand?...
asa deodata...

tridimensional

...primavara cu dark skin, melci care se foiesc, o cascada muta...
Camera e prea mica pentru toate picioarele astea. Draperia verde e lipsita iar de clorofila. Traim suspendat. Exista lumea celor care nu inteleg, a celor ingnoranti si a celor cu o intelegere vie, precum o rana deschisa. Ne mai intersectam uneori cand suntem pusi in aceeasi cutie, cand ne platim utilitatile sau cand impartim acelasi drum pietruit din poienita poluata. Uneori ne analizam amanuntit si ne permitem comentarii rautacioase, alteori cu politete ne adresam cate un inghetat "multumesc" . Inghitim din licoarea indiferentei si amortim...asa fiecare in lumea lui. Fiecare cu Dumnezeul lui, fiecare cu valorile si principiile lui. Fiecare...Unii vad doar nordul, altii doar sudul, altii stiu k ar exista si est si vest. Ametitor este insa pentru cei cu o perceptie holistica......
primavara care se foieste, melci muti, o cascada cu dark skin...

atelier de vise

Soptit, ma invalui in catifeaua dorintei.
Descopar nectarul asteptarii si ma infrupt.
Noua cupe rand pe rand, in asteptarea sentintei,
Si cad in pacat, dar e dulce si crud si abrupt...

E pacatul unei molatice si lenese visari,
Pe valuri de somn intrerupt de lumina,
Si ganduri trezite in joc de-ntrebari,
Se indeamna la cuget si se preschimba in tihna...

verde

Primavara matinala s-a hotarat sa incolteasca muguri de speranta in sufletul paganilor.
Termometrele vesele, pulseaza gradele si entuziasmul.
Hai sa iesim la o plimbare...
Hai sa ne plimbam mintile obosite si imbacsite.
Sa ne hoinarim trupurile prin orasul retrograd,
Sa ne hoinarim trupurile prin alte trupuri...
... ador primavara!

si ce daca

sa ne gaurim
sa ne gaurim limbile
sa ne gaurim limbile ascutite
sa ne gaurim limbile ascutite si tzepene
sa ne gaurim limbile ascutite si tzepene si vulgare

mut

A murit...Nu schitez nici o lacrima, nu ma cutremur. Aripile entuziasmului sunt smulse din carne. Nu astept, nu intreb, nu clipesc, abia respir.A murit...Nu e nici macar trist.Indiferenta, privesc un mut apus de iubire...

ratacire

Ploaia ruginie ma topeste, cancerul solitudinii ma macina.
Tin cuvintele pentru mine, sa ma inec in ele...
Am pierdut carma.
Navighez in delirul starilor fara stare.
Baloane de sapun...multe baloane efemere de sapun...
Zambet fals si noapte sincera...migrez...
Pamantul arid ma strange in a sa lipsa de viata...

lighioana cu ochi de smarald

vrajitoare mica ce esti...iubesti, refuzi, doresti si incanti,
apusul palid te-a prins invartind in licoare.
cine suspine si vise desarte te pune sa strangi si inimi sa frangi?vorbeste!...
esti mandra de-ale tale buze rosii si de-ale tale fragezi coapse,
esti mandra de sageata veninoasa din privirea-ti jucausa,
de toate mandra esti!
copila cu aripi de fluture...
te pierzi stravezie prin visele lor.
te pierzi cu speranta prin ganduri si minti,
si fugi de icoane cu ingeri si sfinti.
ti- o fi frica?

amor de viata

azi m-am gandit mai bine...la tine si la mine
azi am dormit mai mult si am avut un gand mai cult.
azi am zambit si am barfit,
si jocul de-a ideea mai bine l-am privit.
azi mi-am impletit in par cu fantezie,
o stare de visare, cu iz de poezie.
si-am ras cu pofta si-am petrecut cu spor,
azi peste mine a nins cu fulgi de-amor...

MERAVIGLIOSA CREATURA

...sunt doar o sculptura cu zvacnire si idei. Inutil m-ai ales din galeria de arta, inutil ti-ai ars fitilul simtamintelor...eu, eu sunt doar o piatra care se rostogoleste in gol, o piatra cu o forma oarecare, o piatra care ti-a spart inima. Plang siroaiele de sange, iar durerea ingana o blestemata melodie- solitudine. Am obosit in caderea mea...am obosit in suferinta ta...vreau sa dispar intr-o tara cu un cer mohorat, intr-o tara fara oameni, intr-o tara a pietrelor care stiu sa taca pentru a se regasi...

trist e cerul meu cu stele

Ma tarasc prin mocirla durerii ...
praf de vise si depresie...
metaforele se dezbraca de intelesuri, curcubeul de culori...
melancolia e ca un sarpe veninos...
ma intind pe iarba indiferentei si imbratisez tacerea.

dar eu

Vorbeai mult si din 5 cuvinte, 5 jumate erau amuzante.
M-ai luat in brate si m-ai trecut o strada candva.
Eram cu cortul la munte.prieteni buni...
Eu ziceam un cuvant, tu imi intregeai propozitia.
Ne-am declarat iubirea litera cu litera...
Erai lent si ma enervam deseori.
Mi-ai desenat un tricou care ti-a adus victoria...
Mi-ai pus fluturi la urechi si credeai ca nu o sa zboare niciodata.
Imi aduceai flori din senin, ma adorai...
Doar ca eu...Eu te iubeam...
Dar eu...
Vesnic schimbatoare, visam meduzele din mare...visam culorile din soare...
Acum iau unda si o prefac in cerul nostru rosu,
Iau unda si-o implor...

nebunie

cristal si urme de ruj,vulcan ce arunca lava fierbinte,
pierdute in mine fara cuvinte...
unde ajung daca trec dincolo de perete?cine ma vede?
frustrare, durere, muzica...
palatul ce balul si-asteapta
deschisa -i a sa vesnica poarta
ma cheama...
un vers ce se vrea a fi liber ma-nchide in a sa libertate.
dorinta, putere, un fir de nisip,
le vreau pe toate!
fug de neintelesuri,
iar ele ma cheama , nu pot...
ce e lumina? e ardere de tot.
universul
vreau sa ajung acasa!
cortina sa lasa...
neterminata, o felie de paine plange, caci e frig
ii soptesc un cuvant
NEBUNIE