Nici un răspuns

Aud timpul cum picurã,
ritmic și lent
ca o melopee.

Aud în depărtare
și în apropiere,
o mare de singurătate.

Aud o mare moartă,
o mare ermetică
ce zãvorãște simțurile.

Aud cum iubirea,
ca și suprarealismul,
e un sentiment inerent omului.

La contopire râvnind,
îți șoptesc:
tu auzi?