Una intr-o barca

Intr-o barca, plutim prin viata leganat. Carmele-s deseori nehotarate in apele grele si usoare. Plutim prin vieti, prin oameni, prin castele, prin luni si ani, plutim prin paturi si minti, plutim agale...
Barca mea s-a impotmolit in cuvinte cu talc si in sentimente prea grele pentru umeri fragezi. Iar tu ai ambitii de a citi fete cu barci impotmolite. De ce oare? Cad mastile rand pe rand, ramane luna. Cad mastile rand pe rand, ramane una.
Atasamentul l-am izgonit din barca mea. Plutesc in deriva interpretarile psihologice. Obisnuintele mentale se scufunda. Vino cu mine fara sa intrebi, fara sa iubesti...