Mă scutur de praful viselor,
ochii întâmpina lumina dimineții,
dar mâinile în continuare,
orbecăie după trupul tău diafan.
Brațele cuprind în mod real,
rațiune, bunătate, așteptare.
Sufletul se scutură de țărna cărnii,
și lângă tine se întinde lin,
nemailăsand loc îndoielii și neliniștii.
Bună dimineața…
0 comentarii:
Trimiteți un comentariu