vineri, 23 octombrie 2009

Scindare

Are ochii mari si oasele de sticla. O privesc mereu. Ma fascineaza inocenta ei. Ador cum se framanta. Ii admir sensibilitatea si buzele. E cuminte. Sta ca o caprioara intr-un colt. Ma gandesc prea mult la ea. E dezolant ca vreau sa o ucid. Dar...ma gandesc...inca ma mai gandesc. E prea frageda, e prea blanda. Nu se potriveste. Nu aici. Sau poate doar am sa o ascund pe veci de ochii lupilor. Ei ii promit ca o duc intr-o lume fara rautate, in care poate doar sa viseze si sa iubeasca. O sa accepte. Raman singura...iau metroul si citesc...raman insensibila...

0 comentarii:

Trimiteți un comentariu