joi, 7 noiembrie 2013

Nevăzut, aprins


Sub carnea mea locuia un oraș stins
în beznă, în nepăsare.
Cu aripile strânse, 
flturii așteptau trezirea.
Sub carnea mea locuiește acum un oraș viu
scăldat în soare.
Pentru că tu, 
un fabulos căutător de vestigii,
ai apărut,
alunecând pe-o întâmplare.

0 comentarii:

Trimiteți un comentariu